1111 Maxime - Istorioare cu tâlc

Cuvant Inainte

Categorii aforisme

[a-c][d-m][n-s][t-v][supplementum]

 

  • Învăţătură indiană „Mai presus de cei care nu ştiu sunt cei care află sau citesc; Mai presus de cei care află sau citesc sunt cei care reţin sau memorează; Mai presus de cei care reţin sau memorează sunt cei care înţeleg; Mai presus de cei care înţeleg sunt cei care aplică; Mai presus de cei care aplică sunt cei care obţin rezultate; Mai presus de cei care, atingând succesul, dobândesc puteri paranormale sunt cei care ating Absolutul, dobândind înţelepciunea prin care totul devine cu putinţă”.
  • Din ce este creată femeia (F. W. Bain) „La început, când TVASTRI (creatorul divin) se apucă să creeze femeia, îşi dădu seama că folosise toate materialele pentru crearea bărbatului şi că nu-i mai rămăseseră materiale consistente. După ce se gândi puţin, procedă astfel: luă rotunjimea lunii şi sinuozităţile plantelor agăţătoare, tenacitatea cârceilor de volbură şi tremuratul firelor de iarbă, mlădierea trestiei şi farmecul florii, uşurinţa frunzelor şi forma trompei elefantului, privirea căprioarei şi coeziunea roiului de albine, bucuria zglobie a razelor de soare, plânsul norilor şi nestatornicia vântului, timiditatea iepurelui şi înfumurarea păunului, moliciunea pieptului de papagal şi duritatea diamantului, dulceaţa mierei de albine şi cruzimea tigrului, căldura focului şi răceala zăpezii, vorbăria gaiţei şi gânguritul porumbelului, perfidia cocorului şi fidelitatea raţei sălbatice şi, amestecând toate acestea, creă femeia şi i-o dărui bărbatului”.
  • Vraciul dac Pliniu cel Tânăr aminteşte povestea centurionului roman care s-a dus la un vraci dac să-l vindece de o afecţiune a ochiului. Dacul l-a avertizat că nu poate să-i vindece numai ochiul, dacă nu-i vindecă şi capul; şi nu poate să-i vindece tot trupul, dacă nu-i dă şi sufletul să i-l vindece.
  • Piatră pentru mormânt Se spune că, la încoronarea împăraţilor în Bizanţ, un sculptor venea cu mostre de marmură pe o tavă şi-l întreba: - Care-ţi place, împărate, ca să ştiu din ce marmură să-ţi fac piatra pentru mormânt…
  • Discuţii bizantine Tocmai când flamura lui Mahomed era înfiptă pe zidurile Constantinopolului (1453), călugării discutau dacă slujba religioasă să se oficieze în limba latină sau în limba greacă.
  • Dialog shakespearean („Furtuna”) Prospero: - M-am ostenit să te învăţ să vorbeşti, În fiecare clipă ţi-am arătat ceva Bâlbâiai ca un dobitoc şi eu ţi-am înzestrat cugetul cu vorbe să ţi-l pot tălmăci. Caliban: - Da, m-ai învăţat să vorbesc. Dar vorba nu mi-a folosit decât ca să pot spurca.
  • Ştia mai mult decât se cerea. Un teolog care urmărea cu orice preţ să-i încurce pe elevi, la examen, l-a clasat pe cel mai bun dintre elevi printre ultimii, pe motiv că acesta ştia mai multe decât se cerea într-un seminar de popi.
    Stendhal
  • Proverb comentat „ Bătrânii spun că apa trece Şi numai pietrele rămân. Dar lucrul altfel se petrece Pe scoarţa globului bătrân. Căci piatra cât e ea de tare Se macină în apă stând Şi peste trista nepăsare Doar apele rămân curgând”.
    Gh. de Moldova
  • Despre inimă „Desigur, domnişoarelor şi domnilor colegi, va trebui să vă obişnuiţi să folosiţi limbajul specific, să renunţaţi la unii termeni în favoarea altora. Nu veţi mai spune ţeastă, ci craniu; nu veţi mai spune falcă, ci mandibulă. În loc de burtă veţi folosi abdomen…Dar vă rog, când vorbiţi despre inimă să nu-i spuneţi cord! Cord sună urât, e oribil! A, fără îndoială, va fi obligatoriu să spuneţi, de pildă, ritm cardiac sau afecţiune cardiovasculară…Dar când vorbiţi despre organul în sine, de acest miracol al corpului omenesc, de dragul căruia plămânul stâng s-a făcut mai mic spre a-i asigura un culcuş mai moale, spuneţi-i inimă! Auziţi, domnilor, ce minunat cuvânt are limba noastră pentru acest organ; inimă, i-ni-mă…Vine de la anima care înseamnă suflet şi din care s-au alcătuit cuvintele extraordinare: mărinimie, mărinimos; adică lărgime de suflet, generozitate, dăruire, jertfelnicie, dragoste de oameni. Să spuneţi inimă! Vă rog, vă implor! (Scriitorul şi omul de ştiinţă Victor Papilian vorbind studenţilor)
  • Felurile „cailor” în viziunea lui Constantin Noica „Caii sunt de trei feluri: cai de tracţiune, cai de circ şi cai de curse. 99% dintre oameni rămân cai de tracţiune. Din rest, unii ajung cai de circ, ca Nadia Comăneci sau ca Brigitte Bardot. Ei bine, pe mine nu mă înteresează decât caii de curse”.
  • Definiţia statisticii după Grigore Moisil Cu un picior stai într-un lighean cu apă fiartă şi ţipi că te frigi; cu cel de-al doilea stai într-unul cu apă de la gheaţă şi zbieri că ţi-e frig. Dar cine poate spune că în medie nu este bine?