Teatrul 'Maria Filotti' - Premierele asa cum au fost

 

Blue hills

Sumar

- La o fotografie
- În loc de argument

- Maria Filotti, Doamnă a teatrului românesc
- Addenda la “Antigona”- Miracolul grecesc este, mai întâi, miracolul teatrului
- Fănuş Neagu- un dramaturg neinseriabil cu vocaţia visului şi a iubiriii

 

Ultimele cronici apărute în Monitorul de Brăila, între anii 2003-2004, sunt datorate îndemnului altui mare ziarist şi scriitor şi prieten (ca şi Vasile Rusescu altădată), Corneliu Ifrim, el însuşi dramaturg de talent , a cărui dramatizare a romanului “Baltagul” a înregistrat cele mai multe spectacole dintre montările ultimilor cinci ani.
          Şi el a plecat spre a stinge o stea în lumea celor drepţi cu mult înainte de a-şi fi împlinit mandatul de “proprietar de cuvinte”.
          La “Monitorul” mi-a pus la dispoziţie spaţiul tipografic necesar unei adevărate cronici dramatice, nelimitat la un număr fix de cuadraţi, condeiul putând face judecăţi de valoare argumentate, şi nu doar enumerate.
          Spectator fidel de 50 de ani şi registrator onest al fenomenului teatral brăilean, acum, după 30 de ani de cronică dramatică şi/teatrală, procedând la un examen de scrutare în  oglinda cronicilor proprii, scrise după gustul nostru şi după ştiinţa noastră de carte, mărturisesc următoarele:

  1. nu am avut în nici într-un fel vreo legătură  de amiciţie cu actorii, regizorii şi autorii prezentaţi;
  2. m-am vrut o minte aplicată şi obiectivă exprimând clar şi plastic , în cuvinte civilizate, adevărul şi numai adevărul;
  3. am căutat să fac din cronică o oglindă a cronicarului, străin de  meschinărie şi suficienţă, cu răbdare, modestie şi generozitate, dincolo de orice preferinţă personală;
  4. am invidiat frumos reuşitele, m-am ferit de mărturii mincinoase, m-am bucurat cu fiece nou spectacol văzut şi, mai ales, văzut şi plăcut.

Acestea au fost gândurile care m-au călăuzit timp de 30 de ani în cronicile publicate în periodicele brăilene „Înainte”, „Libertatea”, „Monitorul” sau „Analele Brăilei”. S-au adunat peste 75 de cronici de spectacol, veritabilă istorie a teatrului nostru, pe care le restitui cu dragoste de spectator împătimit al teatrului nostru, cum îmi place să spun, deoarece el este în primul rând al spectatorilor lui şi abia apoi al slujitorilor Thaliei.